Placa bacteriană reprezintă un biofilm complex, alcătuit din microorganisme aderente la suprafața dentară, care are un rol central în apariția afecțiunilor parodontale și cariilor dentare. Placa bacteriană se dezvoltă în timp, prin acumularea de bacterii, resturi alimentare și celule epiteliale descuamate, constituind un mediu propice pentru proliferarea microorganismelor patogene. În condițiile neglijării igienei orale, placa bacteriană poate suferi procese de mineralizare, transformându-se în tartru, un depozit solid și aderent care poate accelera deteriorarea țesuturilor de suport ale dintelui.
Cum se formează placa bacteriană?
Placa bacteriană începe să se formeze la scurt timp după consumul alimentelor, atunci când resturile alimentare bogate în carbohidrați interacționează cu bacteriile existente în cavitatea orală. Principalele specii bacteriene implicate în formarea plăcii includ Streptococcus mutans și Lactobacillus, cunoscute pentru capacitatea lor de a metaboliza carbohidrații în acizi organici.
Rolul plăcii bacteriene în apariția afecțiunilor parodontale
Acumularea plăcii bacteriene la nivelul gingiei reprezintă un factor declanșator în apariția gingivitei, o condiție parodontală caracterizată prin inflamație și edem al țesuturilor gingivale, însoțite de sângerări spontane sau la periaj, fără afectarea structurală a ligamentelor parodontale sau a osului alveolar.
Dacă nu este gestionată corespunzător, gingivita poate evolua către parodontoză, o afecțiune gravă care implică distrugerea progresivă a ligamentelor parodontale și a osului alveolar. Simptome parodontoza includ retragerea gingiilor, mobilitatea dinților, sângerări gingivale și durere la masticație. În formele avansate, pierderea dinților devine inevitabilă.
În cazul dinților temporari, cunoscuți și ca dinți de lapte, placa bacteriană poate provoca carii extensive, iar în unele situații, dinții de lapte pot fi afectați sever, fiind descriși ca „dinti de lapte macinati” din cauza eroziunii severe a smalțului și dentinei. Eroziunea dentară are consecințe asupra dezvoltării ocluziei și poate compromite erupția corectă a dinților permanenți.
Cum previne igiena orală apariția plăcii bacteriene?
Placa bacteriană, comparativ cu tartrul dentar, se produce în mod constant, indiferent dacă este realizat sau nu periajul dentar. Cu toate acestea, igiena orală adecvată previne acumularea în exces a plăcii bacteriene și a mineralizării sale. În absența unei igiene corespunzătoare, placa bacteriană devine un factor major de risc pentru apariția cariilor și a complicațiilor parodontale.
Un factor important în controlul plăcii bacteriene este utilizarea fluorului, prezent în pasta de dinți și apa de gură, care inhibă activitatea bacteriană și favorizează remineralizarea smalțului. De asemenea, tehnicile avansate de igienizare profesională, cum ar fi detartrajul și periajul profesional, sunt necesare pentru îndepărtarea tartrului subgingival, care nu poate fi eliminat prin metode obișnuite de igienă orală.
