Ți-ai pus vreodată întrebarea dacă fluorul din pasta de dinți chiar ajută, din contră, strică smalțul pe termen lung? Discuțiile de pe internet pot să bage pe oricine în ceață. Hai să lămurim, cu exemple concrete, ce înseamnă de fapt fluorul pentru dinți, cum se folosește corect și unde apar riscurile reale.
Ce face fluorul pentru dinți, pe înțelesul tuturor
Fluorul este un mineral care întărește smalțul și îl face mai rezistent la carii. Nu e un „medicament minune”, dar ajută enorm în combinație cu periajul corect și controalele la dentist.
Pe scurt, când mănânci sau bei ceva dulce sau acid, bacteriile din gură produc acizi care înmoaie smalțul. Fluorul ajută smalțul să se „repare” mai repede, adică să se remineralizeze. În timp, dinții devin mai rezistenți la atacurile acide zilnice.
De aceea majoritatea pastelor de dinți pentru adulți, dar și multe pentru copii, conțin fluor într-o concentrație calculată astfel încât să fie eficientă, dar sigură pentru uz zilnic.
Beneficiile fluorului: de ce îl recomandă medicii stomatologi
Chiar dacă pe rețelele sociale fluorul a fost demonizat în tot felul de teorii, în stomatologie lucrurile sunt destul de clare. Folosit corect, fluorul are câteva beneficii importante:
- scade riscul de carii, mai ales în zonele greu de curățat
- încetinește evoluția cariilor incipiente (petele albe de pe dinți)
- ajută smalțul să devină mai dur, mai ales la copii și adolescenți
- reduce sensibilitatea dentară în anumite situații
Mulți stomatologi povestesc la cabinet că diferența între copiii care folosesc pastă cu fluor și cei care nu folosesc se vede rapid pe radiografii și la examenul clinic. Primii au, de obicei, mai puține carii și le fac mai greu, chiar dacă nu au o igienă perfectă.
La adulți, fluorul din pastă sau din lacurile aplicate în cabinet ajută mult în perioadele cu risc crescut: tratamente ortodontice, sarcină, gură uscată din cauza unor medicamente, consum crescut de băuturi acide.
De unde luăm fluor: pastă de dinți, apă, tratamente la cabinet
Când vorbim de fluor pentru dinți, nu ne referim doar la pasta de dinți. Există mai multe surse:
Fluor în pasta de dinți
Asta este sursa principală pentru cei mai mulți dintre noi. Pasta de dinți cu fluor acționează local, pe suprafața dinților, în timpul și după periaj. De obicei, concentrația este scrisă pe tub și există variante diferite pentru copii și adulți.
Important este să alegi o pastă de dinți potrivită vârstei și recomandărilor medicului stomatolog, nu „după ambalaj drăguț”.
Fluorul din apă
În unele țări apa potabilă este fluorizată controlat. În România, de regulă, concentrațiile de fluor din apa de la robinet sunt naturale și destul de reduse, dar pot exista zone cu valori mai mari sau mai mici.
Dacă locuiești într-o zonă cu apă de fântână sau cu puț privat, rar se întâmplă să afli exact cât fluor conține apa, fiindcă analizele se fac mai greu. De aceea, dacă medicul suspectează un aport mare de fluor din apă, îți poate recomanda analize specifice sau ajustarea surselor de fluor (de exemplu, renunțarea la suplimente).
Tratament cu fluor la cabinet
Aici intră gelurile, lacurile sau spumele cu fluor pe care le aplică medicul stomatolog direct pe dinți. Se folosesc în special la:
- copii cu risc crescut de carii
- adulți cu multe plombe, coroane sau lucrări
- persoane cu aparat dentar fix
- pacienți cu gură uscată sau boli generale care cresc riscul de carii
Aceste tratamente nu se fac „după ureche”, ci doar la recomandarea medicului, la un anumit interval, în funcție de fiecare pacient.
Cum folosim corect pasta de dinți cu fluor (adulți și copii)
Aici apar cele mai multe greșeli. Nu doar ce pastă alegi contează, ci și cum o folosești.
Adulți
Pentru adulți, regula generală este periaj de două ori pe zi, dimineața și seara, cu pastă de dinți cu fluor. Cantitatea de pastă nu trebuie să acopere complet perii periuței, cum vedem în reclame. E suficient un strat subțire, cât o boabă de mazăre.
Un alt detaliu: nu clăti gura agresiv cu multă apă imediat după periaj. Dacă scuipi doar excesul de pastă și clătești foarte ușor (sau chiar deloc, cum recomandă unii specialiști), fluorul rămâne mai mult timp pe dinți și are efect mai bun.
Copii mici
Aici părerile diferă mult între părinți. Unii evită orice pastă cu fluor de frică, alții folosesc prea multă pastă, crezând că „mai mult înseamnă mai bine”. Nici una, nici alta nu sunt varianta ideală.
- periajul trebuie supravegheat de un adult
- pasta se folosește în cantitate foarte mică, adaptată vârstei (medicul stomatolog îți poate arăta concret cât)
- copilul trebuie învățat treptat să scuipe pasta, nu să o înghită
La copiii sub o anumită vârstă, unii medici preferă paste de dinți cu fluor, dar în concentrație redusă, alții recomandă inițial paste fără fluor, în funcție de riscul de carie și de alimentație. Cel mai bine este să ceri o recomandare clară de la medicul stomatolog pediatru, nu de la un grup de Facebook.
Riscurile fluorului pentru dinți și când trebuie să te îngrijorezi
Fluorul poate fi dăunător în două situații principale: când este înghițit în cantitate mare, repetat, ani la rând, sau când se ia accidental o doză foarte mare deodată (de exemplu, un copil mănâncă aproape un tub întreg de pastă).
Fluoroza dentară
Fluoroza apare la copii, când dinții sunt încă în formare în os. Se vede ca niște pete albe, apoi maronii sau un aspect „pătlagit” al smalțului. Nu apare de la periajul normal cu pastă de dinți cu fluor, ci de obicei din combinația dintre:
- apă cu conținut natural mare de fluor
- suplimente cu fluor luate ani la rând
- înghițirea constantă a unei cantități mari de pastă cu fluor
De aceea medicii stomatologi sunt atenți când recomandă suplimente cu fluor sau lacuri fluorurate la copii. Nu se dau la toată lumea „ca să fie”, ci doar când riscul de carie este mare și aportul total de fluor este evaluat.
Intoxicația acută cu fluor
Este foarte rară, dar poate apărea dacă un copil mic mănâncă, de exemplu, o cantitate mare de pastă de dinți sau de tablete cu fluor. Se poate manifesta cu dureri de burtă, greață, vărsături.
Dacă bănuiești că un copil a înghițit o cantitate mare de pastă de dinți cu fluor sau alt produs cu fluor, nu aștepți „să treacă”. Suni de urgență medicul sau serviciile de urgență și urmezi indicațiile lor.
Fluor vs produse „fără fluor”: ce alegi pentru familia ta
Rafturile din magazine sunt pline de paste de dinți „naturale”, „bio”, „fără fluor”. Arată bine, miros bine, uneori sunt mai scumpe decât cele cu fluor. Dar protejează la fel de bine dinții?
Majoritatea studiilor serioase arată că pasta de dinți fără fluor curăță, dar nu protejează la fel de eficient împotriva cariilor ca pasta cu fluor. Pentru un adult cu risc scăzut de carii, care are o alimentație bună și merge regulat la dentist, poate nu e un capăt de țară dacă folosește din când în când o pastă fără fluor.
La copii, însă, decizia ar trebui luată împreună cu medicul stomatolog. Dacă micuțul are deja carii, mănâncă des dulciuri lipicioase și nu se spală prea conștiincios pe dinți, o pastă „fără fluor” doar pentru că sună mai „natural” s-ar putea să fie un pariu riscant.
Un compromis realist pentru mulți adulți este așa: pastă de dinți cu fluor dimineața și seara, iar ocazional, dacă îți place foarte mult un brand fără fluor, îl poți folosi la un periaj suplimentar în timpul zilei, după masă.
Când e bine să vorbești cu medicul despre fluorizare
Există câteva situații în care discuția despre fluor ar trebui să fie obligatorie la controlul stomatologic:
- copil mic, cu multe carii apărute devreme
- adult cu tratamente ortodontice (aparat fix)
- istoric de carii frecvente, deși te speli regulat pe dinți
- consumi des sucuri acide, energizante, apă cu lămâie
- ai gură uscată cronic, din cauza unor medicamente sau boli
- locuiești într-o zonă în care apa are conținut crescut de fluor (ai analize care arată asta sau ți-a spus medicul)
În astfel de cazuri, medicul poate recomanda lacuri cu fluor aplicate periodic, pastă cu fluor mai concentrată, dimpotrivă, reducerea altor surse de fluor. Important e să nu iei singur decizia de a combina produse cu fluor „după feeling”.
Întrebări frecvente
Cât fluor este sigur pentru copii?
Nimeni nu poate da o cifră universal valabilă, pentru că depinde de vârsta copilului, alimentație, problemele dentare existente și de conținutul de fluor din apă. De obicei, medicul stomatolog pediatru alege o pastă de dinți cu o anumită concentrație de fluor și explică exact câtă pastă se folosește și cât de des.
Pasta de dinți cu fluor se clătește sau nu?
Mulți specialiști recomandă să nu clătești gura agresiv cu foarte multă apă după periaj, ci doar să scuipi excesul. Așa, o cantitate mică de fluor rămâne pe dinți și protecția este mai bună. Dacă ți se pare neplăcut, poți clăti o singură dată, cu puțină apă.
Fluorul îngălbenește dinții?
Nu, fluorul în concentrațiile folosite în pasta de dinți sau în tratamentele corect aplicate nu îngălbenește dinții. Colourațiile sau petele apar din alte motive: alimentație (cafea, ceai, vin roșu), fumat, placă bacteriană, anumite medicamente. Fluoroza severă poate da pete maronii, dar apare doar în caz de exces de fluor în copilărie, ani la rând.
Apa de gură cu fluor este bună pentru copii?
Poate fi utilă pentru copiii mai mari, care știu sigur să nu înghită lichidul și au risc crescut de carii. Totuși, nu ar trebui introdusă doar pentru că ai văzut-o într-o reclamă. Cel mai bine este să întrebi medicul stomatolog pediatru dacă e necesară și de la ce vârstă.
Pot folosi fluor dacă sunt însărcinată?
În general, femeile însărcinate pot folosi pastă de dinți cu fluor și chiar este recomandat să aibă o igienă orală foarte bună, pentru că sarcina crește uneori riscul de carii. Dacă ai nelămuriri sau probleme dentare deja existente, discută atât cu medicul stomatolog, cât și cu medicul ginecolog despre produsele pe care le folosești.
Notă: Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc consultul de specialitate. Pentru recomandări adaptate situației tale (sau a copilului tău), discută cu un medic stomatolog sau cu un medic stomatolog pediatru. Doar un specialist îți poate evalua corect riscul de carii și aportul total de fluor.
Până la urmă, fluorul nu e nici eroul perfect, nici „balaurul” despre care circulă legende pe internet. Folosit cu cap, în cantitatea potrivită și la recomandarea medicului, poate face diferența între un zâmbet plin de plombe și un control de rutină la care pleci din cabinet doar cu un „ne vedem peste șase luni”.
